SONDAJ cu privire la creditarea în CHF

În luna octombrie 2017 Asociația Parakletos a lansat in mediul online un chestionar cu privire la creditarea în CHF. 

Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 1.756 de respondenți, din care:  71.8%  cu vârsta cuprinsă între 31-45 ani, 25.8% între 46 și 60 ani; 76.3% din respondeți  au finalizat studiile superioare, iar 23.4% au școala postliceală sau liceul.

Respondenții au fost selectați din rândul consumatorilor care au contractat deja în trecut un credit în franci elvețieni; scopul cercetării este acela de a explica comportamentul acestora, criteriile care au stat la baza alegerii acestui tip de creditare.

Chestionarul  conține un set de 13 întrebări (la care se adaugă întrebările de identificare) structurate pe trei dimensiuni temporale: trecut (explicarea comportamentului din trecut al clienților)-prezent (atitudinea actuală a clienților vis a vis de criza creditelor în franci elvețieni) și viitor (predicții, eventuale soluții).

Răspunsurile colectate au fost prelucrate, analizate și intrepretate de domnul Liviu Bozga Prof.Universitar, sociolog cu vastă experiență în sondaje de opinie.

CONCLUZII

Problema creditării populației în franci elvețieni nu reprezintă o problemă minoră, izolată ci prin extensiunea și persistența ei a devenit un fenomen social. În consecință abordarea ei trebuie făcută la nivel global și să vizeze o rezolvare generală de care să beneficieze toate persoanele care au luat credite în franci elvețieni. Amintim că este vorba de cel puțin 60.000 de credite în franci elvețieni luate după anul 2000 în România.

Autoritățile, înțelegând prin aceasta: Parlamentul, Guvernul și BNR (singura instituție investită cu puterea de a ordona, controla și reglementa sistemul băncilor comerciale), nu s-au implicat decât într-o mică măsură în problema creditelor în franci elvețieni, fapt care a favorizat o acțiune a băncilor comerciale care a dus aproape la impunerea acestui tip de credit unor clienți. Ținând cont de lipsa de experiență a populației în relațiile ei cu băncile Statul, prin instituțiile lui, ar fi trebuit să prevină, să avertizeze și chiar să educe populația în dobândirea unei culturi bancare. BNR a adoptat o atitudine formală derobându-se de responsabilitatea morală față de populația din România. Obiectivul BNR nu este favorizarea băncilor în a obține profit ci dezvoltarea economică, socială și financiară a României și a românilor. Considerăm că BNR nu a sprijinit un asemenea obiectiv atunci când a fost vorba de creditele în franci elvețieni.

Dacă analizăm din perspectiva structurii sociale este remarcabilă ponderea (76.3%) a celor cu studii superioare care au luat credite în franci elvețieni. Or elitele intelectuale sunt responsabile pentru construcția unei viziuni și unor valori sociale în orice societate. Există riscul construirii unor modele sociale în care băncile nu își mai găsesc rolul sau au un rol diminuat.

Remarcăm o doză de navitate din partea persoanelor care au luat credite în franci elvețieni. Fără a justifica această credulitate afirmăm că ea se datorează unei lipse de culturi în domeniul creditelor bancare, lipsă explicabilă prin faptul că populația nu a avut experiența relaționării cu băncile și metodele acestora. Să nu uităm că sistemul bancar apare în România abia după anul 1990 și se consolidează după anul 2000. Încrederea în instituții, inclusiv cele bancare, ideea că instituțiile sunt corecte, sincere și cinstite a determinat clienții băncilor să accepte ca adevărate toate datele prezentate de bancă și să urmeze recomandările acestora fără să le mai supună unei îndoieli, cercetări sau analize.

Băncile comerciale care au acordat credite în franci elvețieni deși aparent au respectat în mod formal normele și legislația în vigoare, în realitate au manipulat clienții orientându-i spre obiectivele lor și anume acordarea unor împrumuturi în monedă elvețiană. Cel puțin deontologic băncile comerciale se fac responsabile de o atitudine partizană și în defavoarea clientului.

Există riscul pierderii încrederii în băncile din România, risc care ar putea duce la disfuncționalități în creditare și în rolul băncilor într-o societate bazată pe concurență și competitivitate.

PROPUNERI

Acțiunile persoanelor care au avut de suferit prin contractarea de credite în franci elvețieni ar trebui să urmeze trei direcții:

1) Continuarea demersurilor către instituțiile normative, Parlament, Guvern și BNR pentru emiterea de către acestea a unor reglementări (legi, ordonanțe, hotărâri) care să reducă povara acestor credite;

2) Continuarea acțiunilor, fie în grup, fie individuale, în instanță prin care să se obțină reducerea dimensiunii creditului, condiții de returnare mai avantajoase, durate mai mari de timp pentru plata creditelor. Este nevoie de o rețea de comunicații între persoanele sau organizațiile afectate de creditele în franci elvețieni pentru a avea acces toți la soluții, idei și inițiative;

3) Lansarea unei campanii la nivel național de sensibilizare și prezentare a realităților declanșate de problema creditelor în franci elvețieni și a creșterii cursului francului elvețian. Se va insista pe următoarele dimensiuni:

  • prezentarea în mass media, inclusiv pe internet a unor cazuri tragice ca și consecință a creșterii cursului francului (familii care au pierdut tot, familii destrămate, servicii pierdute etc.);
  • atragerea unor personalități de avengură națională de partea celor care au pierdut prin contractarea de credite în franci elvețieni și care să prezinte și să ia atitudine în mod activ în favoarea persoanelor cu credite în franci elvețieni;
  • accentuarea cu insistență a faptului că băncile ar trebui să fie motorul dezvoltării economice și nu factor de regres și deprivare a unei părți a populației. Prestigiul unei bănci stă în corectitudinea ei și în tratarea clientului ca și partener și nu ca sursă de venituri cu orice preț.

Răspunsurile la întrebările adresate în cadrul chestionarului cu privire la creditarea în CHF dar și analiza și  interpretarea datelor colectate le găsiți AICI 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la SONDAJ cu privire la creditarea în CHF

  1. Lavinia Smarandescu zice:

    Si cum raspunde BNR pentru toate astea???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s