Intalnirea Asociatiei Parakletos cu Neven Mimica – comisar european pentru protectia consumatorilor

La invitatia reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, Asociatia Parakletos prin Presedintele Gheorghe Piperea a participat vineri, 6 iunie 2014,  la o intalnire cu comisarul european pentru protectia consumatorilor, dl. Neven Mimica. La discutie au fost prezenti si reprezentantii altor doua ONG-uri din domeniu.

Domnul Neven Mimica a dat impresia ca este la curent cu miscarea judiciara pornita de consumatorii romani in anii 2010 – 2011 pentru eliminarea din contractele de credit bancar a clauzelor abuzive.

Au fost discutate destul de multe teme. Domnul Presedinte Gheorghe Piperea a relatat situatia protectiei consumatorilor in Romania, in liniile sale esentiale, accentuind asupra evolutiei judiciare pozitive in domeniul clauzelor abuzive, precum si asupra partii negative a fortei lobby-ului bancar, singurul care s-a simtit amenintat sau chiar lezat de aceasta evolutie pozitiva.

Astfel :

(i) scanteia in procesele contra bancilor vizind eliminarea clauzelor abuzive a fost aprinsa de Ordonanta Creditelor (OUG nr.50/2010); oamenii au vazut atunci, in iunie 2010, ce drepturi au si cum pot sa si le realizeze; guvernul a emis aceasta ordonanta pentru a se implementa directiva creditelor nr. 48/2008; ulterior, Parlamentul a modificat aceasta ordonanta intr-un mod care s-a dovedit a fi foarte putin favorabil consumatorilor; practic, ordonanta a fost emasculata, intrucit nu s-a mai permis aplicarea ei in cazul creditelor aflate in derulare la acea data; CJUE, de altfel, a sanctionat Romania in 2013 pe motiv ca noua reglementare (legea modificatoare a ordonantei) nu mai respecta acquis-ul comunitar, in timp ce reglementarea initiala il respecta; am intrebat daca e cazul sa ne asteptam de la CE la o procedura de infringment si raspunsul a fost (cam confuz) da; am reamintit ca ordonanta a fost modificata in mod insidios, fara dezbatere publica, in preajma Craciunului 2010, si ca s-a ajuns la asta „datorita” lobby-ului bancar, care a convins BNR, care a convins FMI, care a impus autoritatilor romane sa modifice ordonanta in asa fel incit sa nu se mai aplice contractelor in derulare; foarte interesanta este afirmatia oficialilor prezenti ca CE nu a sustinut si nu sustine acest demers, de unde concluzia ca cei ce, in mod oficial sau prin zvon public, au sustinut ca CE ar fi sustinut demersul de modificare a ordonantei au mintit, pur si simplu;

(ii) procesele de tip class-action vizind incetarea aplicarii clauzelor abuzive si restituirea platilor nedatorate au fost amanate mai mult de 18 luni (pina in 1 oct. 2013), pe motiv ca, din studiile de impact ar reiesind ca s-ar genera pagube in dauna sistemului bancar; studiile de impact nu au aparut oficial niciodata, iar „pagubele” sistemului bancar sunt, de fapt, prejudicii suportate de consumatori, care au facut in tot acest timp plati nedatorate, „justificate” doar de prezenta in contract, in contra evidentei, a unor clauze abuzive;

(iii) legea clauzelor abuzive este, in prezent, supusa unei proceduri de modificare de natura a-i inlatura, practic, aplicabilitatea, din moment ce, spre exemplu, hotararile judecatoresti nu vor mai avea efecte retroactive (ceea ce se va fi furat va ramine bun furat … ), actiunile in incetare nu mai pot fi formulate de asociatii si cetateni, ci numai de presedintele ANPC, clauzele din contract abuzive nu vor mai putea fi inlaturate, ci doar explicitate etc.; comisarul european si functionarii europeni prezenti nu aveau cunostinta de aceasta realitate, ceea ce denota ca, din nou, se incearca, prin acelasi procedeu insidios, modificarea legii clauzelor abuzive, fara dezbatere publica si fara instiintarea CE, in beneficiul unei singure categorii de destinatari ai legii, recte bancile;

(iv) dupa 4 ani de litigii referitoare la clauzele abuzive din contractele bancare si de reflectare in presa a acestora, oamenii, nu foarte multi, au cistigat, obtinind in justitie eliminarea clauzelor abuzive din contracte, precum si restituirea platilor nedatorate; oamenii au, in prezent, mult mai multa incredere in sistemul judiciar roman; ramane paradoxul ca, desi aceste clauze abuzive faceau parte din contracte-tip, replicate de milioane de ori in Romania, ele se aplica in continuare marei mase a consumatorilor, care nu au avut curajul sau determinarea necesare pentru a-si da banca in judecata; iar acest aspect, intolerabil din perspectiva egalitatii in fata legii, a fost motiv de mare mirare si surprindere a oficialilor CE;

(v) consumatorii romani sunt, la 4 ani de la instalarea crizei economice in Romania, mai informati si mai interesati de drepturile lor de consumatori; chiar si asa, informarea si educatia in calitate de consumatori sunt inca la un nivel redus in Romania, motivul fiind si acela al capactiatii administrative, logistice si financiare a autoritatilor din domeniu, precum si al asociatiilor pentru protectia consumatorilor, acestea din urma fiind doar dezvoltari foarte recente in domeniu;

(vi) ANPC este o institutie mult prea plotiziata si, in plus, „prevazuta” cu o capacitate incompleta de control si sanctionare, un departament in cadrul unui Minister al Economiei care nu face din protectia consumatorilor un scop primordial; de aceea, am sugerat oficialilor CE sa argumenteze guvernului nostru necesitatea transformatii ANPC in organism public independent, in subordinea parlamentului, cu puteri similare cu ale BNR, ale Autoritatii de Supreveghere Financiara sau ale Consiliului Concurentei;

(vii) s-a discutat si despre necesitatea, din perspectiva CE, a adoptarii legii insolventei particularilor; inca odata, s-a dovedit ca cei care, in toti acesti ani (2009-2014) au argumentat ca nu avem nevoie de o astfel de lege, intrucit CE nu ne-o cere (sau, si mai rau, ca se opune unei astfel de legi), au mintit; ca fapt divers, observam in presa de azi ca un presedinte al unei banci care s-a opus intodeauna unei astfel de legi, pe motiv ca ar fi o sursa de hazard moral, spune ca nu se opune legii insolventei particularilor (mai numita si legea „falimentului personal”); nu putem sa zicem decit multumesc pentru nimic, domnu’;

(viii) in fine, am reliefat si conditiile prea drastice din legea romana pentru asociatiile pentru protectia consumatorilor care vor sa fie active in domeniu (minim 3000 de membri si minim 10 filiale judetene), precum si de capacitatea de finantare redusa.

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s